Oare ne ghidăm după anumite criterii în momentul în care cumpărăm o carte sau, mai recent, o comandăm on-line? Normal, într-o ţară civilizată răspunsul trebuie să fie pozitiv: da! Ce se întâmplă în România? Înclin să cred: în sfârşit şi la noi în ţară, cartea, dacă se cumpără, se achiziţionează şi datorită unor opinii scrise ale unor specialişti în diferite domenii ale cunoaşterii sau chiar de către cei pasionaţi de anumite subiecte. Deci, cititorul are nevoie de o trecere în revistă rapidă a conţinutului unei cărţi, chiar simte nevoia unor aprecieri, pozitive sau negative, pentru a se decide dacă va achiziţiona sau nu cartea dorită. Evident, editurile oferă întotdeauna pe propriile site-uri o scurtă descriere a cărţilor publicate însă, acestea nu sunt întotdeauna obiective. Personal nu sunt de acord cu ideea că un autor trebuie „desfiinţat”, iar conţinutul unei cărţi bagatelizat. In general vorbind, editurile cu o anumita experienţă, înaintea publicării unei lucrări recurg la opiniile unor referenţi. Această practică este din ce în ce mai răspândită şi în România. Ca atare, o prezentare sau o recenzie, întotdeauna ar trebui să fie „constructivă”. Evident, exclud acele cazuri în care autorii cărţilor nu au nimic în comun cu subiectul tratat, nu au studii de specialitate; nu mă refer la creaţiile pur literare, care îşi au propriile reguli de „judecată”.
După această lungă introducere, prin care am dorit să-mi fac cunoscut punctul de vedere în legătură cu rolul prezentărilor sau al recenziilor de cărţi, voi trece la domeniul în care mă simt în largul meu, egiptologia. Cartea pe care o voi recomanda cititorului român, R. O. Faulkner, The Ancient Egyptian Coffin Texts, Oxford, 2007, are multe lucruri în comun cu cele afirmate mai sus.
Autorul, Raymond Oliver Faulkner(1894-1982), a fost unul dintre cei mai apreciaţi şi cunoscuţi egiptologi britanici, care multă vreme a lucrat alături de monstrul sacru al disciplinei, Alan H. Gardiner. Faulkner a tradus aproape tot ceea ce era de tradus dintre documentele literare, a realizat traducerea „Textelor Piramidelor” şi a „Cărţii Morţilor”. A întocmit un dicţionar al limbii egiptene din faza clasică, A Concise Dictionary of Middle Egyptian, Oxford, o lucrare de bază a egiptologiei, motiv pentru care este în continuu reeditată.
Una dintre marile realizări ale egiptologiei a fost copierea tuturor textelor, aflate pe pereţii sarcofagelor, care s-a materializat în publicarea a şapte volume monumentale de către profesorul olandez Adriaan de Buck, The Egyptian Coffin Texts. The Oriental Institute of Chicago şi-a asumat „riscul” de a produce şi a pune în circulaţie o asemenea realizare. Volumele pot fi copiate în format pdf de pe site-ul instituţiei, împreună cu aproape toate volumele publicate!
Dr. Faulkner s-a folosit de această ediţie pentru a reuşi o traducere de excepţie a „Textelor Sarcofagelor”, care la vremea sa era o lucrare de pionierat. Menţionăm faptul că, alături de P. Barguet, Les Textes des Sarcophages égyptiens du Moyen Empire, Paris, 1986, lucrarea de faţă reprezintă singurele traduceri care au redat întregul corpus de 1185 de descântece. Aceste formule magice aveau menirea de a-l proteja pe cel defunct în Lumea de Apoi. Se poate uşor constata faptul că Faulkner a tradus exact după volumele şi rândurile stabilite de către A. de Buck, iar în notele sale, care urmează traducerea fiecărui descântec, sunt analizate şi variantele prezentate de către profesorul olandez.
Interesant de remarcat este faptul că publicarea primului volum al „Textelor Sarcofagelor” i-a fost refuzată lui Faulkner de către Oxford University Press. O editură mai mică, aflată atunci la început de drum, Aris&Phillips din Warminster a acceptat manuscrisul, publicând, în intervalul 1972-1978, în trei volume separate capodopera lui Faulkner. Ediţia de faţă are avantajul de a constitui un singur volum, mult mai uşor de utilizat de către oricine ar fi interesat de conţinutul acestor descântece.
În privinţa traducerii, au existat încă din vremea apariţiei lucrării, critici din partea unor savanţi, care au considerat că Faulkner nu a ţinut cont de noile teorii lingvistice elaborate în special de către H. J. Polotosky.(numit şi „Polotsky's standard theory”). Cred că Faulkner nu a greşit, deoarece l-a urmat pe mentorul său, A. H. Gardiner, care a avut întotdeauna scopul de a reda un text egiptean antic cât mai inteligibil pentru cititor. O altă critică, după părerea mea la fel de nefondată, este aceea că notele sunt mai ales de ordin filologic şi mai puţin tematic. A publica o traducere a acestui corpus, împreună cu notele respective ar fi însemnat încă câteva sute de pagini tiparite. Un astfel de demers nu a fost întreprins până acum, deoarece este difcil de publicat..
Prin intermediul Book-Express.ro, cititorul român are posibilitatea să achiziţioneze această lucrare monumentală, având în acelaşi timp şi certitudinea că traducerea pe care o va citit este una dintre cele mai pertinente.
